Fiind aşezat în partea de sud-est a Câmpiei Române, relieful judeţului Călăraşi este predominant un relief de cîmpie şi luncă, singurele neregularităţi reprezentându-le văile de tasare, aşa numitele crovuri, precum şi movilele, care ar putea fi mai degrabă rezultatul intervenţiei omului.

Din punct de vedere al marilor unităţi de relief, deosebim:

-Câmpia Bărăganului sudic, cuprinsă între Valea Ialomiţei,Mostriştea şi Dunăre, cu braţul Borcea; Câmpia Mmostiştea, cuprinsă între Argeş şi Valea Mostiştei;

Lunca Dunării, de la Căscioarele şi până la Călăraşi, şi Balta Borcei, începând de la Călăraşi şi până la calea ferată Feteşti-Cernavodă.

Aceasta fiind, în mare parte, reprezentarea principalelor forme de relief, ar fi de observat faptul că suprafeţele cuprinse între principalele cursuri de apă -câmpurile- sunt bine individualizate zonal, ele caracterizându-se prin suprafeţe plane, cu altitudini situate, de regulă, între 25-50 m, faţă de zonele de luncă şi baltă, cele mai noi forme de relief rezultate din depunerile aluvionare ale Argeşului, Dunării şi Borcei, care nu depăşesc 5-10m înălţime faţă de nivelul mării.

Interesant este aspectul general al Bălţii Borcei, cu numeroase braţe, cu grinduri înalte pe margini,ce închid depresiuni centrale mari, divizate în cuvete mai mici. Crovurile şi văile transversale, rezultate prin tasarea loessului, sunt şi ele numeroase, printre cele mai cunoscute alăndu-se Valea Furciturilor, Valea Baba Ana, Valea Argovei, Valea Luica etc