Transparenta decizionala…

  Anunturi, PUZ-uri, Proiecte de hotarare, Rapo…

Hotarari Consiliu…

Hotarari ale Consiliului Local si anexele lor…

Situatii financiare…

Studiaza bilantul si balanta din contabilitate…

Registru agricol…

  Oferte de comunicare, vanzare, terenuri extra…

Galerie Foto…

Galeria noastra de poze…

Declaratii…

Vezi declaratiile de avere si interese  …

Localitatea Fundulea este asezata in partea de sudest a tarii si in partea de nord a

judetului Calarasi, la aproximativ 44 30 latitudine nordica si 24 20 longitudine estica, intro zona cu climat continental extrem. Aflata la o distanta de 33 de kilometri fata de Bucuresti, localitatea Fundulea beneficiaza de conditii favorabile de amplasare in teritoriu fiind strabatuta de linia principala de cale ferata BucurestiConstanta. Localitatea este asezata in manoasa campie a Mostistei, in prag de Baragan langa Tamadaul copilariei lui Alexandru Odobescu.

 

 

Fiind aşezat în partea de sud-est a Câmpiei Române, relieful judeţului Călăraşi este predominant un relief de cîmpie şi luncă, singurele neregularităţi reprezentându-le văile de tasare, aşa numitele crovuri, precum şi movilele, care ar putea fi mai degrabă rezultatul intervenţiei omului.

Din punct de vedere al marilor unităţi de relief, deosebim:

-Câmpia Bărăganului sudic, cuprinsă între Valea Ialomiţei,Mostriştea şi Dunăre, cu braţul Borcea; Câmpia Mmostiştea, cuprinsă între Argeş şi Valea Mostiştei;

Lunca Dunării, de la Căscioarele şi până la Călăraşi, şi Balta Borcei, începând de la Călăraşi şi până la calea ferată Feteşti-Cernavodă.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică este tributară în totalitate fluviului Dunărea, care delimitează la sud şi sud-est teritoriul judeţului. În afara rîurilor Argeş şi Dâmbiviţa, care prin sectoarele lor inferioare drenează partea de sud-est a judeţului, celelalte cursuri de apă, de mai mică importanţă, aparţin reţelei autohtone. Dintre acestea menţionăm: Mostiştea, cu izvoarele în judeţul Ialomiţa, precum şi sistemul Barza-Gălăţui. De remarcat că în partea de nord-est a judeţului, reţeaua hidrografică este prectic nulă, singura suprafaţă cu luciu de apă din această zonă fiind Lacul Jegălia. Dunărea udă teritoriul judeţului pe o distanţă de 154 de Km, din amonte de Căscioarele şi până la carea ferată Feteşti-Cernavodă din Balta Borcei. În dreptul punctului de trecere frontieră Chiciu (aflat la o distanţă de 8 Km în amonte de Călăraşi), Dunărea de desparte în două braţe: Borcea, pe stângă, şi Dunărea Veche,pe dreapta, care delimitează judeţul Călăraşi de judeţul Constanţa

Pe malul stâng al Borcei s-a realizat un canal industrial (10 Km lungime) amenajat pentru a permite barjelor încărcate cu materii prime să ajungă la S.C. Donasid S.A.. S-a realizat şi un port mineralier prevăzut cu instalaţii de încărcare/descărcare şi dane de acostare a navelor fluviale. Canalul este traversat de un pod modern (cu 4 benzi de circulţie) ce leagă oraşul de punctul de trecere a Dunării de la Chiciu-Ostrov (jud. Constanţa), fiind totodată şi un excelent loc de pescuit şi antrenament pentru sporturi nautice. Între cele două braţe ce închid între ele Balta Borcei, există o legăturădirectă prin braţul Bala, care joacă un rol important în ceea ce priveşte repartiţia debitelor pe cele două braţe. Debitul mediu anual al fluviului este de 5470 mc/s la intrarea în judeţ. Argeşul intră în judeţ în apropierea localităţii Budeşti şi se varsă în Dunăre în amonte de Olteniţa, traversând judeţuzl Călăraşi pe o lungime de 37 Km. Debitul mediu anual este mic la intrarea în judeţ (56 mc/s) şi creşte sensibil la vărsare (73 mc/s) ca urmare a aportului râului Dâmboviţa. În ceea ce priveşte lacurile, în judeţul Călăraşi se întâlnesc în special lacuri antropice, reprezentate prin iazuri răspţndite, în majoritate pe valea Mostiştei şi afluenţii acestuia: Rasa, Luica, Zboil, Barza şi Pasărea. Dintre lacurile naturale trebuie menţionate, în primul rând, limanele fluviale din lungul Dunării şi anume: Mostiştea, Gălăţui şi Potcoava. Lacurile de luncă sunt reprezentate aici de Boianu şi Ceacu din lunca Dunării, Mitreni din lunca Argeşului şi Tătarul din lunca Dâmboviţei.

 

 

Solurile

O caracteristică a judeţului o reprezintă faptul că pe o suprafaţă nu foarte mare se succed următoarele fâşii de soluri pe direcţiaest-vest: cernoziomuri argiloiluviale (acestea pretându-se, cu rezultate bune, pentru culturi legumicole, pajişti etc.) şi soluri brun roşcate tipice, ultimile pe suprafaţe reduse în extremitatea de vest a judeţului. Aceste soluri zonale s-au transformat în loess sau depozite loesside, textura lor de suprafaţă fiind predominant mijlocie. Condiţiile favorabile de sol şi relief explică caracterul predominant cerealier al regiunii.