Transparenta decizionala…

  Anunturi, PUZ-uri, Proiecte de hotarare, Rapo…

Hotarari Consiliu…

Hotarari ale Consiliului Local si anexele lor…

Situatii financiare…

Studiaza bilantul si balanta din contabilitate…

Registru agricol…

  Oferte de comunicare, vanzare, terenuri extra…

Galerie Foto…

Galeria noastra de poze…

Declaratii…

Vezi declaratiile de avere si interese  …

Hidrografia

Reţeaua hidrografică este tributară în totalitate fluviului Dunărea, care delimitează la sud şi sud-est teritoriul judeţului. În afara rîurilor Argeş şi Dâmbiviţa, care prin sectoarele lor inferioare drenează partea de sud-est a judeţului, celelalte cursuri de apă, de mai mică importanţă, aparţin reţelei autohtone. Dintre acestea menţionăm: Mostiştea, cu izvoarele în judeţul Ialomiţa, precum şi sistemul Barza-Gălăţui. De remarcat că în partea de nord-est a judeţului, reţeaua hidrografică este prectic nulă, singura suprafaţă cu luciu de apă din această zonă fiind Lacul Jegălia. Dunărea udă teritoriul judeţului pe o distanţă de 154 de Km, din amonte de Căscioarele şi până la carea ferată Feteşti-Cernavodă din Balta Borcei. În dreptul punctului de trecere frontieră Chiciu (aflat la o distanţă de 8 Km în amonte de Călăraşi), Dunărea de desparte în două braţe: Borcea, pe stângă, şi Dunărea Veche,pe dreapta, care delimitează judeţul Călăraşi de judeţul Constanţa

Pe malul stâng al Borcei s-a realizat un canal industrial (10 Km lungime) amenajat pentru a permite barjelor încărcate cu materii prime să ajungă la S.C. Donasid S.A.. S-a realizat şi un port mineralier prevăzut cu instalaţii de încărcare/descărcare şi dane de acostare a navelor fluviale. Canalul este traversat de un pod modern (cu 4 benzi de circulţie) ce leagă oraşul de punctul de trecere a Dunării de la Chiciu-Ostrov (jud. Constanţa), fiind totodată şi un excelent loc de pescuit şi antrenament pentru sporturi nautice. Între cele două braţe ce închid între ele Balta Borcei, există o legăturădirectă prin braţul Bala, care joacă un rol important în ceea ce priveşte repartiţia debitelor pe cele două braţe. Debitul mediu anual al fluviului este de 5470 mc/s la intrarea în judeţ. Argeşul intră în judeţ în apropierea localităţii Budeşti şi se varsă în Dunăre în amonte de Olteniţa, traversând judeţuzl Călăraşi pe o lungime de 37 Km. Debitul mediu anual este mic la intrarea în judeţ (56 mc/s) şi creşte sensibil la vărsare (73 mc/s) ca urmare a aportului râului Dâmboviţa. În ceea ce priveşte lacurile, în judeţul Călăraşi se întâlnesc în special lacuri antropice, reprezentate prin iazuri răspţndite, în majoritate pe valea Mostiştei şi afluenţii acestuia: Rasa, Luica, Zboil, Barza şi Pasărea. Dintre lacurile naturale trebuie menţionate, în primul rând, limanele fluviale din lungul Dunării şi anume: Mostiştea, Gălăţui şi Potcoava. Lacurile de luncă sunt reprezentate aici de Boianu şi Ceacu din lunca Dunării, Mitreni din lunca Argeşului şi Tătarul din lunca Dâmboviţei.

 

 

Clima

Clima este de tip temperat oceanică şi temperat continental, cu pătrunderi mai rare de aer tropical continental şi tropical maritim, dar şi de aer arctic. Regimul climatic se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitaţii nu prea bogate, şi prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire, care provoacă disconfortul în distribuţia temporară şi teritorială a stratului de zăpadă. Temperatuta medie anuală este de 11,35°C, maximile absolute înregistrate pînă în prezent în judeţul Călăraşi au atins 44,0°C la Valea Argovei şi 41,1°C la Călăraşi. Minima absolută a fost înregistrată la Călăraşi (-30,0°C) la 9 ianuarie 1938. În ceea ce priveşte precipitaţiile, cantităţile mrdii anuale însumează 540,2mm la Olteniţa şi 503,6mm la Călăraşi. Cea mai mare parte a precipitaţiilor cade în semestrul cald (15 aprilie-15 octombrie), când aversele însoţite de descărcări electrice sunt foarte frecvente. Datorită reliefului uniform,specific zonei de câmpie, vînturile predominante în judeţul Călăraşi sunt cele care bat din sectorul nord şi nord-estic, precum şi cele din vest şi sud-vest, mai cunoscute fiind, din prima categorie, Crivăţul şi Austrul şi Băltăreţul din a doua categorie